Deși fac liste de cumpărături înainte de a merge la magazine mi se întâmplă să cumpăr și ceea ce nu am neapărat nevoie, fie atrasă fiind de o întâlnire inopinată cu produsul văzut de curând într-o reclamă la TV, care m-a făcut să rezonez, ori mi-a stârnit curiozitatea, fie pentru că săptămâna trecută am vrut să gătesc ceva și exact acel produs îmi lipsea, așa că, de această dată nu mai ratez ocazia, îl pun în coș, pentru că cine știe…
Apoi, mai intervin ofertele 2+1, 3+1, 5+2 sau alte PLUS-uri gratuite, puse acolo unde trebuie de marketerii bine instruiți, astfel încât să nu trec cu nepăsare, sau, dacă am trecut cumva, să regret mai apoi că n-am profitat de ele, când mă trezesc cumpărând același produs la alt preț și-mi vine să-mi dau pumni în cap că n-am fost mai inspirată data trecută. Așa că, la următoarea tură de cumpărături nu mai ratez astfel de ”oportunități”cu ”+” și pun în coș încă niște chestii de care nu am nevoie pe moment și care, cel mai probabil, ajung la gunoi tocmai pentru că erau ”în +”.

Mă întreb dacă nu aș face aceste liste cum m-aș comporta la cumpărături?

Cel mai frustrant moment pentru mine este acela în care deschid frigiderul și încep să ”fac curat”, aruncând la gunoi ce s-a stricat, pentru că n-am apucat să gătesc ori să mănânc ce-am gătit, ori pur și simplu să consum tot ce-am cumpărat.

În acel moment mă apucă mustrările de conștiință, mă simt vinovată față de cei care nu au avut ce să pună pe masă în acea zi și cu o zi în urmă, în timp ce eu arunc trei porții de mâncare.

Din acest motiv, dar nu numai, mi-a atras atenția o postare pe facebook văzută zilele trecute în care se spunea că un român aruncă într-un an 130 de kg de alimente. Nu știu dacă această cifră este una reală sau nu, dar ceea ce știu sigur este faptul că aruncăm în fiecare zi mâncare: fie resturi alimentare, fie bucata de pâine care a rămas de ieri, fie banana stricată și uitată în cămară, fie un iaurt care a ajuns la data expirării, iar exemplele pot continua.

Nu neg nici faptul că cei mai mari risipitori de mâncare sunt, desigur, supermaketurile și restaurantele, însă schimbarea trebuie să înceapă cu mine și mi-am propus să arăt mai puțin cu degetul și, în schimb, să rezolv problema la mine în ogradă.

Mă bucur că există un proiect în România care militează împotriva irosirii alimentelor și promovează cumpătarea în actul de cumpărare al fiecăruia dintre noi - „România împotriva risipei de hrană”.

Am auzit și replici de genul ”pe banii mei cumpăr cât vreau, arunc cât vreau”.

Eu zic doar atât: indiferent câți bani deținem, nu avem dreptul moral de a produce atâta gunoi cât ne permit banii și, mai degrabă, să încercăm să ne gândim înainte de a-i irosi pe mâncarea pe care o aruncăm, la faptul că 300 de copii din întreaga lume mor de foame în fiecare oră (conform raportului A Life Free from Hunger), că 1 din 8 copii români merg la culcare flâmânzi (conform unui studiu realizat de World Vision România şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca) și că nu știm cât timp planeta noastră dragă ne va mai suporta producția de gunoaie.

Iată un video care te poate ajuta să irosești mai puține alimente și, mai jos, câteva date concrete despre risipa de alimente în rândul românilor, prezentate de promotorii proiectului - Asociația Mai Mult Verde.



Risipa de alimente din România reprezintă o problemă socială majoră: aruncăm anual cca 250 kg de alimente/locuitor (peste media europeană), în timp ce 4,74 milioane de persoane trăiesc la limita sărăciei şi au dificultăţi în asigurarea hranei (25% din populaţia ţării).

În România, statistica indică 5 mil. tone de deşeuri alimentare anual, reprezentând între o treime şi jumătate din cantitatea totală de hrană destinată consumului uman produsă într-un an.

Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban: în timp ce comunităţile rurale folosesc metode tradiţionale de valorificare a resturilor de alimente în gospodărie, în mediul urban peste 95% din resturile municipale ajung la groapa de gunoi, făcând astfel imposibilă valorificarea deşeurilor de orice fel, atât alimentare, cât şi nealimentare.

Dincolo de aspectele sociale şi morale, risipa se traduce şi în efecte negative considerabile asupra mediului: pierderi şi risipă de resurse de apă, sol şi energie, habitate şi biodiversitate, emisii de gaze cu efect de seră şi aport la schimbările climatice, poluare (apă, aer, sol) cu fertilizatori, pesticide şi metan rezultat din descompunerea alimentelor care sfârşesc la groapa de gunoi.

Proiectul „România împotriva risipei de hrană” are ca obiectiv general creşterea rolului şi a gradului de informare şi implicare a societăţii civile şi publicului larg în procesul de realizare şi implementare a politicilor publice din România în domeniul reducerii risipei de hrană.

Le doresc mult succes celor care se străduiesc să pună în practică acest proiect iar mie îmi doresc să cumpăr cât mai rațional, să găsesc soluții pentru resturile alimentare și să arunc cât mai puține alimente de-acum încolo.

La fel îți doresc și ție!
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Lasă un comentariu

Asigură-te că ai introdus toate informațiile necesare, indicate printr-un asterisk (*). Codul HTML nu este permis.

Despre noi

Clătește-ți ochii, mintea și sufletul cu altfel de informații!

Află tot ce mișcă în Cluj și alte orașe din Transilvania!

Te interesează altceva decât scandal, politică sau cancan? Atunci ești pe frecvența care trebuie! Ne propunem să-ți aducem în prim plan activități la care poți să fii și tu părtaș. Aici găsești informații despre aproape orice te-ar putea interesa.  

POINT COMMUNICATIONS SRL-D
CUI: 36079057
Cluj Napoca, Judetul Cluj, România
Mobil: +40 742.168.801
E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Top
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…